Trece inca o zi, inca o saptamana. Nu am mai scris de mult. Lipsa de timp, stressul zilnic, ma impiedica deseori sa imi pun gandurile pe "hartie". Poate pur si simplu a fost un ghinion sau poate pur si simplu un noroc. Ghinionul meu si norocul altora :)
Noh... am strans vreo 500 de accesari pe acest blog. Daca au trecut macar 25 de oameni, ma simt onorat si le multumesc. Le-as multumi si mai mult daca ar posta ceva critici sau feedback-uri. Si noh.. thanks Robert! O sa iti linkuiesc blocul tau economic in una din zilele viitoare cand o sa scriu cateva chestii.. mai exacate.
M-am pus pe scris ascultand o melodie, numita (in traducere) "Intotdeuna cu tine". Si da... egoismul meu ciudat mi-a spus ca... sunt intotdeuna cu mine. Sunt eu si raman eu... cu mine.
O discutie purtata cu un amic acum cateva zile m-a pus pe ganduri (si pe el probabil pe fuga.. dar noh.. life is life... nu toate pot merge asa cum iti doresti). Am tot insistat sa vb cu el pentru ca este singurul om neutru si care imi da suturile cand trebuie... Am stat si am rumegat dupa aceea nu neaparat ce a spus omul ci mai mult ce a reusit sa imi scoata in fata ochilor... chestii de care eu ma ascund se pare.
O alta discutie, de aseara, cu altcineva, m-a pus in fata unui fapt real. Cine sunt eu si cine imi sunt prietenii. Vreau sa plec in weekend la munte. Cu cine :))? Pai cineva nu poate merge din motive pe care le stiu.. nu are rost sa invit inutil. Altcineva .. tocmai mi-a zis ca e super bussy... altcineva ca nu e in Bucuresti. Cu altii nu am vorbit probabil de saptamani intregi.. sau luni. Asta inseamna ca ori sunt chiar super-prins fie ca invoc motive ireale pentru a nu ma plictisi mai rau decat m-as plictisi singur.
Traiesc un pic in trecut. Sunt eu cu mine. Imi lipsesc nebuniile de odinioara.. iesirile la o bere la miez de noapte.. prietenii cu tupeu si cu bunavointa, oamenii carora sa le pese si de altceva decat de bani... bani... bani .. si...a! cariera! Prietenii... prietenii (exista asa ceva?)Probabil e si vina mea. Pentru mult timp am avut o asemena alunecare. Dar am iesit.. si multumesc celor care m-au scos un pic cu .. capul afara.
Trec zilnic... pe langa mine. Omul care sunt in realitate. Ma ascund. Nu sunt eu insumi. Indraznesc insa sa ma apropii din nou de mine.
Poate ca da... sunt o javra.. poate insa ca intr-adevar sunt un om bun. Poate prea bun. Poate ca prea am lasat sa fiu calcat in picioare. Poate ca prea am ajuns sa consider oamenii ok mult mai ok decat sunt. Poate ca acei oameni ok poate chiar nu sunt deloc ok.
Huhuhu.. imi vajaie capul. O fi curent inauntru? Prea mult spatiu? Ghinion. Raspunsul e NU!
Step by step sunt un alt om. Imi schimb scara valorilor. Ma reinventez (hehehe.. doar de aia fac atata cerecetare). Lista prioritatilor se schimba si ajunge una normala, basic. Idealurile raman idealuri si vor fi atinse la timpul lor! Eu am din nou timp sa traiesc, sa ma distrez, sa iubesc sa ascult si mai ales sa gandesc lucid!
Raman intotdeuna cu mine! Eu sunt eu! Bun sau rau! Javra sau pet fara voie! Eu sunt eu.. si am strans in Alex si pe Alexandrul cel cuminte si supus si pe John (sau mai neaosul Ion) cel nebun si plin de viata! Amandoi sunt acolo si pot fi eliberati ... Nu voi mai actiona precum Lapusneanu... ci voi readopta atitudinea nepasatoare care m-a caracterizat mult (si bine). I just have to beware of myself! Kisses!
Noh... am strans vreo 500 de accesari pe acest blog. Daca au trecut macar 25 de oameni, ma simt onorat si le multumesc. Le-as multumi si mai mult daca ar posta ceva critici sau feedback-uri. Si noh.. thanks Robert! O sa iti linkuiesc blocul tau economic in una din zilele viitoare cand o sa scriu cateva chestii.. mai exacate.
M-am pus pe scris ascultand o melodie, numita (in traducere) "Intotdeuna cu tine". Si da... egoismul meu ciudat mi-a spus ca... sunt intotdeuna cu mine. Sunt eu si raman eu... cu mine.
O discutie purtata cu un amic acum cateva zile m-a pus pe ganduri (si pe el probabil pe fuga.. dar noh.. life is life... nu toate pot merge asa cum iti doresti). Am tot insistat sa vb cu el pentru ca este singurul om neutru si care imi da suturile cand trebuie... Am stat si am rumegat dupa aceea nu neaparat ce a spus omul ci mai mult ce a reusit sa imi scoata in fata ochilor... chestii de care eu ma ascund se pare.
O alta discutie, de aseara, cu altcineva, m-a pus in fata unui fapt real. Cine sunt eu si cine imi sunt prietenii. Vreau sa plec in weekend la munte. Cu cine :))? Pai cineva nu poate merge din motive pe care le stiu.. nu are rost sa invit inutil. Altcineva .. tocmai mi-a zis ca e super bussy... altcineva ca nu e in Bucuresti. Cu altii nu am vorbit probabil de saptamani intregi.. sau luni. Asta inseamna ca ori sunt chiar super-prins fie ca invoc motive ireale pentru a nu ma plictisi mai rau decat m-as plictisi singur.
Traiesc un pic in trecut. Sunt eu cu mine. Imi lipsesc nebuniile de odinioara.. iesirile la o bere la miez de noapte.. prietenii cu tupeu si cu bunavointa, oamenii carora sa le pese si de altceva decat de bani... bani... bani .. si...a! cariera! Prietenii... prietenii (exista asa ceva?)Probabil e si vina mea. Pentru mult timp am avut o asemena alunecare. Dar am iesit.. si multumesc celor care m-au scos un pic cu .. capul afara.
Trec zilnic... pe langa mine. Omul care sunt in realitate. Ma ascund. Nu sunt eu insumi. Indraznesc insa sa ma apropii din nou de mine.
Poate ca da... sunt o javra.. poate insa ca intr-adevar sunt un om bun. Poate prea bun. Poate ca prea am lasat sa fiu calcat in picioare. Poate ca prea am ajuns sa consider oamenii ok mult mai ok decat sunt. Poate ca acei oameni ok poate chiar nu sunt deloc ok.
Huhuhu.. imi vajaie capul. O fi curent inauntru? Prea mult spatiu? Ghinion. Raspunsul e NU!
Step by step sunt un alt om. Imi schimb scara valorilor. Ma reinventez (hehehe.. doar de aia fac atata cerecetare). Lista prioritatilor se schimba si ajunge una normala, basic. Idealurile raman idealuri si vor fi atinse la timpul lor! Eu am din nou timp sa traiesc, sa ma distrez, sa iubesc sa ascult si mai ales sa gandesc lucid!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu