Romanii

Plec de la acest subiect, deoarece, fiind la cativa pasi de tara, fiecare interactiune cu cei aflati aici in jurul meu ma face sa imi aduc aminte ca sunt totusi roman... Nu incerc sa acopar totul... incerc sa aduc doar cateva idei despre cum suntem noi vazuti si mai ales cum ne vedem noi atunci cand trecem dincolo de Nadlac, sper vest....
Suntem europeni... vad asta ca pe o salvare pentru noi romanii, daca nu am fi fost europeni eram priviti exact ca indienii... pacat de ei ca sunt destepti... dar vin de prea deprte. Acest lucru ne pune insa si in dezavantaj. Multi din cei de aici au tendinta, probabil din impunerea interioara de non-discriminare, de a ne privi drept egali. Ori noi nu suntem egalii lor. Avem plusuri si miusuri, dar care nu se pot compensa pentru echilibrarea acestei balante. Avem minte. CORECT. Dar cu minti din pacate in romania suntem putini si neimplicati. Ce au ei? Putere de munca si lipsa de complexe. Avem o oarecare statornicie. DE ACORD. Dar acesta statornicie a romanilor este necunoscuta occidentalului pentru care "roman" insemna mai degraba "tigan nomad", asezat in corturi sau pus pe gainarii pe langa orasele mari ale europei.
Ce nu avem... nu avem conducatori... vorbeam de unazi cu un amic, om cu oarecare pretentii intelectuale. Si el plecat pentru moment din tara. Toti ne dorim sa fie mai bine in Romania. Sa ajutam fiecare dupa priceperea si puterile noastre tara asta. Dar cum? A face politica in romania este o mare gresala. Este o compromitere profesionala in primul rand, deoarce toti neavenitii ajung sa iti deschida dosarul si sa iti urmareasca fiecare miscare facuta in viata. Si nimeni nu e perfect. Am putea ajuta din esalonul doi... dar nici de aici nu se poate. Nu avem bani suficienti pentru a ajunge aici. Si nici prin munca nu se prea pot scoate banii...
Sa revenim insa la subiect... cine suntem noi romanii. Pentru ei... suntem mana de lucru ieftina si extrem de bine calificata, ordonata si totusi europena. Suntem solutia de compromis intre un vest european si un asiatic. Cine sunt ei pentru noi... seful de mult bun simt care stie sa aprecieze efortul nostru, sef dupa care in tara am tanjit atat timp...
Ce nu stim noi? Nu ne cunoastem adevarata valoare. Si din pacate nici adevarata putere. Neimplicarea este de fapt o slabiciune a celor buni in cazul romanilor. In cazul vest europenilor este dovada a altor slabiciuni, precum necunoasterea.
Sunt trist... sunt trist ca am plecat din tara pentru o perioada scurta de timp numai ca sa imi pot reveni financiar, si pentru a reveni apoi in munca mea la un patron multimiliardar dar care este subminat de incompetenta unora dintre angajati.
Sunt trist... pentru ca imi lipsesc gunoaiele bucurestilor, galagia si viata de est european. Si da.. stiu .. sunt fraier din acest motiv. Dar asta sunt.

Primul post

Nu știu dacă cineva va ajunge vreo data sa citească ceea ce scriu aici, nu știu dacă era sau nu necesar acest blog, cuiva, în afara de mine, cred insa ca o expunere coerenta sau mai puțin coerenta a unor idei, bune sau proaste, vor fi de folos.
Este un prim blog... vor urma si altele, pe teme mult mai clare. Deocamdata este doar o incercare a unui incepator in acest domeniu.